Conform sondajului de opinie realizat de INSCOP Research la comanda News.ro în iunie 2024, peste 70% dintre români cred că sunt expuși, cu o frecvență mai mică sau mai mare, la știri false sau informații care denaturează realitatea.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a subliniat că credința în diverse teorii ale conspirației este destul de răspândită în rândul populației, afectând credibilitatea instituțiilor politice și abilitatea acestora de a-și construi legitimitatea. Discursul public cu tente conspiraționiste este alimentat masiv în spațiul public și amplificat de rețelele sociale. Doar unul din cinci români declară că au întâlnit rareori sau niciodată știri și informații despre care cred că denaturează realitatea ori sunt false.
Expunerea la știri false este un fenomen cu o frecvență variată în rândul populației. Potrivit sondajului, 19% dintre respondenți spun că li se întâmplă rareori sau niciodată să întâlnească știri sau informații false, în timp ce 26.1% se confruntă cu această problemă în fiecare zi sau aproape în fiecare zi. Categoriile care declară cel mai des că li se întâmplă să întâlnească știri false sunt votanții AUR, persoanele peste 60 de ani și locuitorii din urbanul mic.
În ceea ce privește disponibilitatea de a crede în conspirații, sondajul arată că există o proporție semnificativă a populației care este de acord cu afirmații precum „În lume se întâmplă multe lucruri foarte importante, despre care oamenii obișnuiți nu sunt niciodată informați”. Acest lucru este valabil în special pentru votanții AUR, persoanele între 30 și 59 de ani și persoanele cu educație medie.
De asemenea, există o parte a populației care crede că politicienii nu dezvăluie adevăratele motive din spatele deciziilor lor sau că există organizații secrete care influențează deciziile politice. Aceste credințe sunt mai răspândite în rândul votanților AUR și ai PSD, persoanelor cu educație medie și celor cu un venit mai redus.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populația neinstituționalizată a României. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
În concluzie, fenomenul expunerii la știri false și credința în teorii ale conspirației reprezintă provocări importante pentru societatea românească. Este necesară o abordare responsabilă din partea instituțiilor media și a autorităților pentru a contracara acest fenomen și a promova informații verificate și corecte.