Ursula von der Leyen, actuala șefă a Comisiei Europene, se află în fața unei situații delicate, în care își dorește să fie confirmată pentru un al doilea mandat, dar se confruntă cu un vot strâns și cu posibilitatea ca acesta să fie „torpilat”. Joi, deputații europeni vor decide soarta lui von der Leyen într-un vot care se anunță a fi extrem de tensionat.
Alianța PPE-socialiști-liberali trebuie să obțină majoritatea absolută de 361 de voturi din totalul de 720 pentru ca Ursula von der Leyen să fie reconfirmată în funcție. Cu toate acestea, liderul italian de extremă dreapta, Giorgia Meloni, a anunțat că ar putea torpila al doilea mandat al lui von der Leyen. Aceasta a primit o lovitură grea înaintea votului, pierzând un proces privind transparența contractelor de vaccinuri în fața instanței supreme a UE.
Deși von der Leyen are sprijinul teoretic din partea conservatorilor, liberalilor, verzilor și socialiștilor pentru a câștiga votul parlamentului, există riscul ca până la 15% dintre europarlamentarii așteptați să nu o voteze. Din grupul PPE, care are 188 de locuri, se estimează că nu mai mult de 130-140 de deputați ar urma să o voteze pe von der Leyen.
Giorgia Meloni conduce grupul de deputați europeni conservatori și reformiști de extremă dreapta (ECR), iar cele 78 de voturi ale acestora ar putea fi decisive pentru soarta lui von der Leyen. Meloni a cerut schimbări radicale în politica climatică a UE și noi acorduri cu țările africane pentru a bloca fluxurile de migranți. Aceasta a pus presiune pe von der Leyen pentru a obține un portofoliu mare pentru comisarul italian și un post de vicepreședinte sau vicepreședinte executiv în Comisie.
În cazul în care Ursula von der Leyen nu va fi confirmată în funcția sa, oficialii de la Bruxelles susțin că nu există un Plan B. Cu toate acestea, în culise se vehiculează două variante pentru a-i lua locul lui von der Leyen: premierul grec Kyriakos Mitsotakis și premierul croat Andrej Plenković.
În același timp, surse din cadrul Observator au dezvăluit că președintele Klaus Iohannis își dorește din nou funcția de înalt reprezentant al UE pentru Ucraina, iar România vizează postul de comisar european pe economie. Situația este una extrem de complexă și tensionată, iar viitorul Comisiei Europene este incert în acest moment.